piesestivuitor.ro

Înainte de prezentarea motoarelor VAMO, să ne uităm puțin în trecut. Mai precis, în trecutul îndepărtat, pentru că VAMO s-a desființat cu mult timp în urmă, la fel ca atât de multe alte întreprinderi, care s-au născut cu dezvoltarea economiilor socialiste. Au fost multe talente inginerești și în aceea perioadă. Dizolvarea acestui sistem a măturat multe realizări de acest gen. Așa cum s-a pierdut în România producția de automobile de teren ARO, în Bulgaria producția de stivuitoare a fost cea îngropată de schimbarea sistemului.

CAER a decis ca industria bulgară să fie cel care va furniza stivuitoare țărilor membre. Bineînțeles stivuitoarele aveau nevoie de motoare, dar producția de motoare nu a fost rezolvată în cadrul colaborării dintre țările membre, ci în țară.

Tractor pentru viță de vie TL45 cu motor 3DN

Modelul vechi al producției de stivuitoare bulgare era BV1733 cu o capacitate de ridicare de 3,2 tone.  Motorul stivuitorului a fost preluat din tractorul cu șenile pentru vița de vie TL45.

Codul motorului este 3DN și are următoarele caracteristici:
– număr cilindri: 3
– capacitate cilindrică: 3.300 cmc
– putere 45 CP
– sistem de combustie antecameră (acesta a fost înlocuit mai târziu cu un sistem cu injecție directă Ricardo, dar motorul nu s-a schimbat în mod semnificativ)

Trebuia fi modernizat cu mult timp în urmă, dar în acele timpuri o tehnologie care s-a dovedit fiabilă era schimbată mult mai greu decât în zilele de astăzi.

Pot să spun din propria experiență că au fost și operatori, care au reînnoit motorul stivuitorului DV1733 chiar și de 2-3 ori. Acesta se datora în bună parte și atitudinii lucrătorilor din fabrică față de tehnologia respectivă. Utilizatorii au tratat mașinile în mod foarte dur. S-a întâmplat de câteva ori de ex. că au adus stivuitorul la reînnoire spunând că unul dintre cilindri nu merge.  Pistonul era în baia de ulei rupt în bucăți și practic, injectorul cilindrului defect a umplut baia de ulei cu motorină. În atelierul service-ului, modelul 3DN era reparat aproape în sistem de bandă rulantă. Reînnoirea a fost simplă, fiind un motor cu cămașă umedă, cămașa cilindrului trebuia numai schimbată. Toate piesele de schimb erau disponibile.

Efectiv, în stivuitoarele cu motoare cu ardere internă nici nu au dezvoltat alt motor până la sfârșitul anilor 70. Dar la sfârșitul deceniului au apărut modelele mici și compacte DV1628 și DV1661, având cutia de viteze construit cu hidrotransformator. Acesta a fost proiectat cu motorul D2.500 produs de VAMO, care a dovedit eficacitatea în stivuitorul DV1733.

Codul motorului este D2.500 și are următoarele caracteristici:
– număr cilindri: 3
– capacitate cilindrică: 2.500 cmc
– putere: 45 CP
– sistem cu injecție directă

Motor D2.500 cu sistem de alimentare CAV

În acest timp operatorii înlocuiau frecvent motoarele stivuitorului învechit DV1733 cu noul motor considerat modern. A fost complet compatibil în locul motorului 3DN. Trebuiau făcute numai modificări minore pe țevile de combustibil și a lichidului de răcire a motorului. Paralel cu acesta a fost dezvoltat și motorul cu 4 cilindri.

Motor D3.900 cu sistem de alimentare CAV

Codul motorului este D3.900 și are următoarele caracteristici:
– număr cilindri: 4
– capacitate cilindrică: 3.900 cmc
– putere: 54 CP
– sistem cu injecție directă

De fapt ambele produse au fost construite pe baza motoarelor Perkins. Primele motoare de acest tip erau din piese originale Perkins cu șuruburi filetate în standardul țol.

Oferta din ce în ce mai variată a tipurilor de stivuitoare a cerut și un motor a cărui putere să fie între cele două. VAMO a rezolvat aceasta prin tăierea unui cilindru din motorul D3.900. Este numit între mecanici motorul tăiat.

Codul motorului este D3.900 și are următoarele caracteristici:
– număr cilindri: 3
– capacitate cilindrică: 2.900 cmc
– putere 49 CP
– sistem cu injecție directă

Aceste tipuri nu au trecut prin multe dezvoltări. Prima dată au modernizat sistemul de injecție. Motorul 3DN era echipat cu o pompă de injecție cu piston și distribuitor de motorină cu reglare prin cremalieră. Motoarele D2.500 și D3.900 au fost echipate la început cu sistem de distribuție motorină PAL de fabricație cehoslovacă, având tot pompă de injecție cu piston și reglare prin cremalieră.

Mai târziu au apărut pe aceste motoare – motorul de 2.900 cmc a apărut deja echipat cu noul sistem – pompele de motorină cu piston opus liber și distribuitor rotativ. La început distribuitoarele au fost de tip CAV, și mai târziu Delphi și Mefin. Acestea asigurau hidrotransformatoarelor cutiilor de viteze un rulaj mai uniform și schimbare mai flexibilă a turațiilor.

Reînnoirea acestor motoare nu a fost așa de simplă ca a modelului predecesor, pentru că cilindrii au manșoane uscate, schimbarea manșoanelor era posibil numai prin presare, și manșonul presat trebuia prelucrat (alezat, honuit) fiind deja la locul lui. Apariția în fabricație a manșoanelor gata prelucrate a simplificat puțin lucrurile. La începutul anilor 80 multe ateliere mai mici și firme au început reînnoirea motoarelor bulgare, ceea ce a cauzat multe probleme. Obiectivul unora era numai câștigul financiar, și de aceea motorul D2.500 a fost alezat la 92 mm și motorul D3.900 la 100 mm, economisind în acest fel schimbul manșonului. Acesta a făcut des manșonul cilindrului să se rupă, pentru că a devenit slab. Pistonul s-a rupt în bucăți, și deseori s-a avariat și blocul motorului. Aprovizionarea cu piese de schimb dinspre Bulgaria era inconsistent și s-a scumpit, și de aceea acești mecanici și firme au montat pistoane fabricate de ei, inele de piston ZIL130 și UAZ și cuzineți fabricați de ei. Acestea nu au atins calitatea fabricanților bulgare și era din ce în ce mai puțin rentabilă reînnoirea motoarelor VAMO.

Pentru satisfacerea necesității industriilor CAER, întreprinderea Balkancar a început dezvoltarea unor modele din ce în ce mai mari. Acestea aveau nevoie de motoare din ce în ce mai puternice. În stivuitoarele hidrostatice de 5-8 și 10 tone au fost dezvoltate motoarele turbodiesel D3.900 cu putere mărită. Motorul nu s-a schimbat pe exterior, în afara turbinei compresorului. Cuzineții ranforsați și injecția directată pe pereții cilindrilor a uleiului nu era vizibil exterior.

Folosirea stivuitoarelor într-o gamă din ce în ce mai largă de utilizare a creat necesitatea motoarelor pe gaz petrolier lichefiat. În seria Record S care schimba modelele Record, au fost deja disponibile motoarele G2.500K și G3.900K. Sistemul de alimentare cu GPL era bazat pe dispozitivele IMPCO, motoarele diesel au primit pistoane transformate, distribuitor de aprindere în locul distribuitorului de motorină, și în locul injectoarelor au fost montate bujii. Gradul de eficiență a motoarelor nu a fost ideală, dar emisia de noxe a corespuns normelor și domeniul de aplicabilitate a stivuitoarelor a crescut.

Pentru satisfacerea cererii, atelierele au început modificarea acestor motoare. Acest lucru a fost posibil într-un mod simplu și ieftin cu piese disponibile pe piață, și în acest fel au fost ateliere, care pe baza ideilor proprii au „creat” motorul cu GPL, montând un distribuitor de aprindere din LADA Samara, o clapetă reglaj tip fluture și sistem de alimentare cu carburant GPL (mai ales Lovato). Nu au fost foarte eficiente, dar aceste motoare au funcționat bine. Cea mai mare problemă a fost răcirea motorului. Acesta a cauzat probleme utilizatorilor, ca de ex. supraîncălzirea motoarelor, arderea chiulaselor și alte probleme de acest gen. Pentru disiparea căldurii excesive s-a găsit o soluție simplă. Au scos paletele ventilatorului și le-au înșurubat înapoi invers, inversând curentul de aer, ventilatorul a tras aerul prin radiator și a suflat pe motor.

După acest ocoliș, să vedem mai departe evoluția uzinei VAMO. Următorul motor proiectat pentru stivuitoare s-a născut din nevoie. După schimbarea din 1989, pentru a putea exporta în continuare în Uniunea Europeană, era nevoie de un nou motor, fiindcă din cauza normelor de emisii de noxe, modelele anterioare nu au mai fost potrivite.

Și în acest fel s-a construit modelul D4000 din propriile resurse.

Codul motorului este D4000 și are următoarele caracteristici:
– număr cilindri: 4
– capacitate cilindrică: 4.000 cmc
– putere: 74 CP
– sistem cu injecție directă

În afară de creșterea cilindreei, schimbarea a însemnat modificarea injecției. Au încercat să obțină rezultate mai bune prin mărirea presiunii sistemului de injecție. Primele motoare au fost echipate cu sisteme de distribuitoare tradiționale PAL. Nu au adus rezultatele dorite. Demaroarele nu au putut să se descurce cu sarcina de pornire, pornirea la rece a fost dificilă. Acesta a fost înlocuit cu un sistem Bosch, un distribuitor cu disc rotativ cu 4 elemente. Din păcate, nu a mai fost timp pentru a se ocupa de dezvoltare, pentru că și uzina VAMO a fost desființată de procesul de privatizare, noii proprietari închizând și dezasamblând fabrica din cauza intereselor schimbate ale pieței.

Nu a avut un rol de neglijat în industria bulgară. Acest fapt este dovedit și de faptul că motoarele fabricate de această întreprindere au fost folosite de o gamă largă de utilizatori.  Toți fabricanții bulgari de stivuitoare au folosit motoarele sus-numite, întreprinderi ca Record, Sredec, Pleven, Dimex, Hercu, Beta, Eurocar-Bulgaria. Diferitele variante modificate au fost destinate piețelor din Europa și în celelalte țări ale lumii. De exemplu, la tractoare s-au folosit motoarele: D2500T, D2900T, D3900T, DT3900T și D4000.I.T. cu 3, respectiv cu 4 cilindri. Aceste motoare au ajuns în mașinile produse în uzina de la Karlovo a firmei Agrotechnika, în tractorul sirian ALFRAT-470, în UMZ-ul ucrainian, în tractorul IMT sârbesc, și flota de tractoare din Cuba îndepărtată a fost reînnoită cu motoarele uzinei VAMO, înlocuind  motoarele vechi Massey-Ferguson.

Produsele uzinei au fost folosite și în alte domenii: motoarele VAMO D4000A, VAMO DT4000A, VAMO DTO4000A.E2 (norma Euro 2) au fost montate în autocamioane mici, medii și mari, ultimul, motorul VAMO DTO4000A.E2 fiind montat și în autobuze de 24 de persoane. În perioada producției, în 2003, motorul corespundea și normelor de emisie și a nivelului de zgomot Euro 2.

Variantele D2500M, D3900M DT3900M au fost montate și în vapoare mici, iar variantele stabile au fost livrate în mai multe țări din lume, în stațiile de pompare a instalațiilor de irigare și în generatoare.

În final este de remarcat, că deși uzina nu mai funcționează de mai mulți ani, există multe stivuitoare în funcțiune care sunt echipate cu motoarele uzinei VAMO, fapt ce se datorează și producției curente pieselor de schimb originale. Întreprinzătorii bulgari și de alte naționalități înțeleg bine potențialul economic și aprovizionează piața cu toate piesele de schimb necesare motoarelor VAMO D2.500 și VAMO D3.900. Oferă toate piesele, fie ele arborele cotit al motorului, duzele injectoare, pompa de carburant sau pompa de apă. Există și producători de piese de calitate – de ex. MAHLE – care produc pistoane și alte piese de motoare VAMO!

Și așa, chiar și dacă par a fi modele vechi, aceste motoare pot fi recondiționate fără probleme făcându-și treaba în stivuitoare vechi de 30-40 de ani.